Definita cuvantului extincție
EXTÍNCȚIE s. f. stingere, slăbire (a unei acțiuni, oscilații etc.) ◊ micșorare, anulare a intensității unui fascicul de lumină. ◊ (fig.) stingere a vieții, moarte. (< fr. extinction, lat. exstinctio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu extincție
PRECÉSIE s. f. 1. deplasare lentă a axei de rotație a unui corp ce se rotește rapid și are doar un punct fix. 2. (astr.) ă echinocțiilor = deplasare, în sens retrograd, a punctelor echinocțiale ale Pământului, datorită atracției exercitate de Lună și de Soare asupra Pământului. (< fr. précession, lat. praecessio) Vezi definitia »
AFIBRINOGENEMÍE s.f. (Med.) Dispariție treptată a fibrinogenului din sânge, având ca urmare apariția fenomenului de tulburare a coagulării. [Gen. -iei / < fr. afibrinogénémie]. Vezi definitia »
INTROSPÉCȚIE, introspecții, s. f. Analizare a vieții psihice proprii; autoobservare. ♦ Studiu psihologic bazat pe această metodă. – Din fr. introspection. Vezi definitia »
MINÚȚIE s. f. minuțiozitate. (< fr. minutie) Vezi definitia »
PRONÚNȚIE s.f. Pronunțare; rostire. [Gen. -iei. / după fr. prononciation]. Vezi definitia »