iznoávă (iznoáve), s. f. – 1. Noutate. – 2. (Mold.) Glumă, banc. Sl. izŭ nova „din nou”. Cuvînt rar, se folosește mai ales în expresia iznoavă (var. de la iznov) „altă dată” (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Tiktin; DAR). Probabil de aici snoavă, s. f. (glumă, banc), var. znoavă, și poate și snoabă (var. znoabă), s. f. (Banat, poznă). Vezi definitia »

GÂDILITÚRĂ, gâdilituri, s. f. V. gâdilătură. Vezi definitia »

BARCHETÍNĂ s.f. (Mar.) Corabie cu pânze cu trei catarge. [Pl. -ne. / < it. barchetinna]. Vezi definitia »

SCÚZĂ s. f. 1. explicație adusă pentru a motiva și a face să fie iertată o greșeală, o vină: dezvinovățire, justificare. 2. exprimare a regretului pentru o greșeală făcută. ◊ a cere scuze = a mărturisi părerea de rău pentru o greșeală săvârșită; a cere iertare. (< it. scusa, fr. excuse) Vezi definitia »

cucuioáră, cucuioáre, s.f. (reg.) 1. umflătură, cucui, cocor, țugui, neoacă, bolfă, motâlcă. 2. vârf de deal, pisc. Vezi definitia »