ORTODONTOLOGÍE s. f. Specialitate a stomatologiei care studiază anomaliile de poziție, dezvoltare etc. a dinților pe arcadele dentare și tratamentul acestora. – Din fr. orthodontologie. Vezi definitia »

PALPITÁȚIE s.f. Mișcare convulsivă a unei părți oarecare a corpului; zvâcnire, bătaie puternică și neregulată a inimii. [Gen. -iei, var. palpitațiune s.f. / cf. fr. palpitation, lat. palpitatio]. Vezi definitia »

BOTRÍDIE s.f. (Zool.) Organ special de fixare în formă de paletă sau franj, specific unor viermi paraziți. [Gen. -iei. / < fr. bothridie, cf. gr. bothrion – cavitate mică]. Vezi definitia »

CICLOCEFALÍE s. f. monstruozitate congenitală constând în absența nasului și situarea ochilor, uniți, într-o singură orbită. (< fr. cyclocéphalie) Vezi definitia »

jitniceroáie s.f. (înv.) soția jitnicerului v. Vezi definitia »