becísnic / bicísnic (înv.) adj. m., s. m., pl. becísnici / bicísnici; adj. f., s. f. becísnică / bicísnică, pl. becísnice / bicísnice Vezi definitia »

ÚRIC adj.m. Acid uric = acid organic care se găsește în urină și în sânge, fiind rezultat din arderea proteinelor. [< fr. urique]. Vezi definitia »

ojíc s. m. – (Olt.) Mîncărime, arsură pe tubul digestiv. – Var. ojig. Sb. ožig „flacără” (Pușcariu, Dacor., VII, 124), cf. jig. – Der. ojiji, vb. (Trans., Banat, Olt., a arde, a lua foc), din sb. ožeči, ožežem. Vezi definitia »

PARATÁCTIC, -Ă adj. Referitor la parataxă, exprimat prin parataxă. [Cf. fr. paratactique]. Vezi definitia »

RODANHÍDRIC adj. acid ~ = acid tiocianic. (< fr. rhodanhydrique) Vezi definitia »