CAPITALÍSM s.n. Orânduire social-economică bazată pe proprietatea privată a unui grup restrâns asupra mijloacelor de producție. ◊ Capitalism monopolist de stat = formă de existență a capitalismului monopolist, caracterizată prin îngemănarea forței statului cu forța monopolurilor. [Cf. fr. capitalisme]. Vezi definitia »

ORGANICÍSM s. n. 1. concepție sociologică potrivit căreia societatea omenească ar fi un organism analog cu cel biologic. 2. teorie în biologia contemporană care afirmă că forma organismelor este în același timp materială și spirituală, toate celulele având judecată. 3. teorie care susține că orice maladie provine dintr-o leziune organică. (< fr. organicisme) Vezi definitia »

APLANETÍSM s. n. proprietate a unui sistem optic de a da o imagine plană, perpendiculară pe axa sa, pentru un obiect de asemenea plan, perpendicular pe această axă. (< fr. aplanétisme) Vezi definitia »

FONETÍSM s.n. Totalitatea sunetelor unui sistem fonetic; mod de pronunțare propriu unei limbi, unui dialect etc. [< fr. phonétisme]. Vezi definitia »

PROZAÍSM s. n. caracterul a ceea ce este prozaic; (p. ext.) platitudine, banalitate. (< fr. prosaïsme) Vezi definitia »