perpétă (-te), s. f. – (Trans.) Partea din față a fotei. – Origine necunoscută. Poate fi legat de sb. peti „a întinde, a lungi”, în forma *prepeti; pentru semantism, cf. pestelcă „șorț” din sl. preštilati „a întinde”. După Buescu, R. Études roum., III, 166-7, din lat. praepetem, cuvÎnt din limba prezicătorilor care însemna „a zbura pe dinainte” și pe care autorul îl glosează „care se poartă pe dinainte”. Vezi definitia »

preclinteálă, preclintéli, s.f. (reg.) nebunie. Vezi definitia »

scădárcă s.f. (reg.) soi de viță de vie care face struguri negri. Vezi definitia »

ÁSTMĂ, astme, s. f. Boală care se manifestă prin greutate în evacuarea aerului din plămâni și prin nevoia imperioasă de aer. [Var.: astm s. n.] – Din fr. asthme, lat. asthma. Vezi definitia »

PEDIOGENÉZĂ s. f. V. pedogeneză². Vezi definitia »