abțibild, abțibilduri s. n. 1. (la pl. – friz., înv.) perciuni sau favoriți scurți 2. (intl.) hoț mărunt Vezi definitia »

MANIFÓLD s.n. 1. (Anglicism) Carnet de note, de facturi etc. cu cotor. 2. (Tehn.) Colector; conductă de aducție. ♦ Claviatură. [< engl., fr. manifold]. Vezi definitia »

SCALD, scalzi, s. m. Nume dat vechilor poeți nordici, mai ales islandezi. – Din fr. scalde. Vezi definitia »

AISFÍLD s.n. (Geol., geogr.) Câmp de gheață. [< fr., engl. ice-field]. Vezi definitia »

bold (bólduri), s. n. – 1. Strămurare, strămurariță. – 2. (La albină și alte insecte) Ac. – 3. Vîrf ascuțit. – 4. Ac cu gămălie, ac, cui. – 5. Imbold. Sl. bodli „spin” (Miklosich, Lexicon, 35; Cihac, II, 21), cf. bg. bodilo „ac, vîrf ascuțit”. Der. boldan, s.n (vîrf, culme; tibia); boldi, vb. (a împunge; a îmboldi; a căsca ochii); boldiș, adv. (oblic, pieziș); boldișcă, s. f. (secară); boldui, vb. (a incrusta); imbold, s. n. (stimulent, îndemn); îmboldi, vb. (a înțepa; a îmboldi, a incita); îmbolditor, adj. (care înțeapă). Imbold este der. postverbal de la îmboldi, introdus artificial de literatură (cf. fonetismul cu i în loc de î) și fără circulație populară. Din aceeași familie trebuie să facă parte beldie, s. f. (prăjină subțire, par lung; tulpină), chiar dacă vocalismul prezintă vreo dificultate; der. beldios, adj. (ațos); beldete, s. m. (Olt, băț); beldiță, s. f. (pește, Alburnus bipunctatus). Vezi definitia »