TRICLÍNIU s. n. 1. sală de mese în casele romane cu trei paturi de-a lungul a trei laturi ale unei mese. ◊ sufragerie. 2. sală de mese a unei comunități (monahale) creștine în care se primeau pelerinii sau se celebrau diverse ceremonii. (< lat. triclinium) Vezi definitia »

MIRÁGIU s. n. v. miraj. Vezi definitia »

LUPÍU, -IE, lupii, adj. (Despre blana sau părul unor animale) Care are culoarea părului de lup. – Lup + suf. -iu. Vezi definitia »

TESTIMÓNIU s. n. mărturie, dovadă; act, document care certifică ceva. (< lat. testimonium) Vezi definitia »

PODGORÍU, -ÍE, podgorii, adj. (Rar) Acoperit cu vii, bogat în podgorii. – Podgorie + suf. -iu. Vezi definitia »