SURÉT, sureturi, s. n. (În evul mediu, în țările românești) Copie sau traducere (a unui act, a unei scrisori). – Din tc. suret. Vezi definitia »

GORUNÉT, goruneturi, s. n. Goruniș, goruniște. – Gorun + suf. -et. Vezi definitia »

ELECTROMAGNÉT, electromagneți, s. m. Bucată de oțel care capătă proprietăți magnetice când, printr-un fir metalic care o înfășoară, trece un curent electric. ♦ Corp feromagnetic magnetizat temporar. – Din germ. Elektromagnet. Vezi definitia »

SUBARBORÉT s. n. subetaj (2). (< sub- + arboret) Vezi definitia »

ELECTRÉT s.m. Material dielectric care prezintă la temperatura obișnuită polarizație electrică permanentă, fără să fie deformat. [< fr. électrète]. Vezi definitia »