LIMITATÓR s. n. mecanism, aparat sau dispozitiv care împiedică în mod automat ca o mărime fizică să depășească anumite limite; limitor. (< limita + -tor) Vezi definitia »

FOTORECEPTÓR, fotoreceptori, s. m. (Biol.) Celulă cu pigmenți fotosensibili. – Din fr. photorécepteur. Vezi definitia »

machior, machiori s. m. (intl.) bătăuș, huligan. Vezi definitia »

CREDITÓR, -OÁRE I. adj. referitor la credite; care a acreditat. II. s. m. f. 1. persoană fizică sau juridică care acordă, cu titlu de împrumut, o sumă de bani sau alte valori. 2. titular al unui drept de creanță. (< fr. créditeur, lat. creditor) Vezi definitia »

COORDONATÓR, -OÁRE, coordonatori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care coordonează. 2. Adj. (Lingv.; în sintagma) Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziție de același fel. 3. S. n. Aparat care indică în mod automat pilotului, în cursul zborului, locul unde se află avionul și distanța parcursă de la locul de decolare. – Din fr. coordonateur. Vezi definitia »