HULÍT, -Ă, huliți, -te, adj. Ocărât, batjocorit; p. ext. calomniat, defăimat. – V. huli. Vezi definitia »

schizmuít, -ă, adj. (înv.) prefăcut, nesincer, fățarnic, viclean. Vezi definitia »

ÎNTREZĂRÍT, -Ă, întrezăriți, -te, adj. Zărit, deslușit anevoie sau în treacăt, fugitiv; întrevăzut. – V. întrezări. Vezi definitia »

LEUCÍT s. n. 1. mineral din grupa feldspatoizilor, conținând silicat de aluminiu și potasiu, în unele roci eruptive. 2. corpuscul din citoplasma celulelor vegetale. (< fr. leucite) Vezi definitia »

INTROVERTÍT, -Ă adj. Care își îndreaptă atenția mai ales spre trăirile sale interioare. [Cf. fr. introverti, it. introvertito]. Vezi definitia »