DUHÓVNIC, duhovnici, s. m. Preot care spovedește pe credincioși; confesor. ♦ Fig. Persoană căreia cineva îi încredințează toate tainele, gândurile, intențiile sale intime. – Din sl. duhovĩnikŭ. Vezi definitia »

FILOSOVIÉTIC, -Ă adj., s. m. f. prieten, admirator al fostei Uniuni Sovietice. (< it. filosovietico) Vezi definitia »

PITAGÓRIC, -Ă pitagorici, -ce, adj. Pitagoreic. – Din it. pitagorico. fr. pythagorique. Vezi definitia »

AERODINÁMIC, -Ă adj. Făcut în așa fel încât să întâmpine la înaintare o rezistență foarte mică din partea aerului. [< fr. aérodynamique]. Vezi definitia »

AMNÉSTIC, -Ă adj., s. n. (substanță) care provoacă amnezie. (< fr. amnéstique) Vezi definitia »