ONORÁR¹, -Ă, onorari, -e, adj. (Înv.) Onorific. – Din fr. honoraire, lat. honorarius. Vezi definitia »

protospătár, protospătári, s.m. (înv.) comandant general al oastei, în special al călărimii (în orânduirea feudală). Vezi definitia »

SMIRDÁR, smirdari, s. m. (Bot.) 1. Mic arbust din regiunea alpină, cu flori roșietice, plăcut mirositoare și cu frunze lucioase, persistente; rododendron, bujor-de-munte (Rhododendron kotschyi). 2. Merișor¹. – Cf. scr. smrdeli, bg. smradljak. Vezi definitia »

GALANTÁR, galantare, s. n. Vitrină (a unui magazin). – Din galanterie (derivat regresiv). Vezi definitia »

ȘUCÁR, -Ă, șucari, -e, adj., subst. (Arg.) 1. Adj. (Despre oameni) Frumos, bine. 2. S. n. (În forma șucăr) Gălăgie, scandal; supărare. 3. S. m. (În forma șucăr) Hoț. [Var.: șúcăr s. n., s. m.] – Din țig. șukar. – Pentru sensul 3., cf. și germ. Schacher. Vezi definitia »