DÚBLĂ, duble, s. f. (Pop.) 1. Măsură de capacitate pentru cereale egală cu un dublu-decalitru; baniță. 2. Pâine de două ori mai mare decât cea obișnuită. [Var.: dúblu s. n.] – Refăcut din dublu[-decalitru]. Vezi definitia »

MUSCÚLĂ s. f. mașină de război care facilita apropierea de ziduri, protejând totodată de săgeți, de pietre etc. (< fr. muscule) Vezi definitia »

CROÁMPĂ, croampe, s.f. Cartof; regionalism din Transilvania, etimologie din limba maghiară (krumpli). Vezi definitia »

SALTELÚȚĂ, salteluțe, s. f. Diminutiv al lui saltea. – Saltea + suf. -eluță. Vezi definitia »

FEROREZONÁNȚĂ s. f. fenomen de producere a unor variații mari și în salt a intensității curentului electric, determinate de variații foarte mici ale curentului, aplicate la bornele unui circuit conținând bobine cu miez feromagnetic și condensatoare electrice. (< fr. ferrorésonance) Vezi definitia »