SINTÁGMĂ, sintagme, s. f. Unitate semantico-sintactică stabilă, formată dintr-un grup de două sau mai multe cuvinte între care există raporturi de subordonare; p. ext. locuțiune; expresie. – Din fr. syntagme. Vezi definitia »

TRICOMONÁZĂ s. f. boală cauzată de tricomonas, care determină avorturi, sterilitate, infecții etc. (< fr. trichomonase) Vezi definitia »

OȘEÁNCĂ, oșence, s. f. Femeie născută și crescută în Țara Oașului. ♦ Locuitoare din Țara Oașului. – Oșean + suf. -că. Vezi definitia »

CARBOXILÁZĂ, carboxilaze, s. f. Enzimă care catalizează eliberarea bioxidului de carbon din unii acizi. – Din fr. carboxylase. Vezi definitia »

SPERMATÉCĂ s.f. (Biol.) Organ al insectei femele care înmagazinează spermatozoizii. [Gen. -cii. / < fr. spermathèque, cf. gr. sperma – sămânță, lat. theca – teacă]. Vezi definitia »