ARUNCĂTÓR, -OÁRE, aruncători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Atlet specializat în aruncarea discului, suliței, greutății etc. 2. S. n. Armă de foc cu țeava neghintuită, cu pereți subțiri, ușor transportabilă, cu care se aruncă mine; brand. ◊ Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil (care ia foc în aer) asupra obiectivelor inamice mai apropiate. – Arunca + suf. -ător. Vezi definitia »

ZÂNGĂNITÓR, -OÁRE adj. v. zăngănitor. Vezi definitia »

FRĂMÂNTĂTÓR, frământătoare, s. n. Mașină pentru frământat aluatul. – Frământa + suf. -ător. Vezi definitia »

JUNIȘÓR, junișori, s. m. (Înv. și reg.) Băiat între 14 și 17 ani; adolescent. – Din june + suf. -(i)șor. Vezi definitia »

PRIVIGHETÓR², privighetori, s. m. Bărbătușul privighetorii. – Din privighetoare (derivat regresiv). Vezi definitia »