suleálă, suléli, s.f. (reg.) însăileală. Vezi definitia »

cúșmă, cúșme, s.f. (reg.) 1. căciulă de blană, muhai. 2. pătură de lână cu glugă, purtată de ciobani. 3. burete comestibil de pădure. 4. parte a războiului de țesut, care ține ițele și brâgla; cavaftă, brâncare, jug. Vezi definitia »

DECOZÍNĂ s.f. (Chim.) Alcaloid extras din planta nemțișor, întrebuințat pentru scăderea tensiunii arteriale și la rărirea ritmului cardiac. [< fr. décozine]. Vezi definitia »

OSATÚRĂ, osaturi, s. f. 1. Totalitatea oaselor unui vertebrat; schelet, osărie. 2. Schelet de rezistență al unei construcții, al unei mașini, al unei nave etc. ♦ Fig. Constituție internă, structură, alcătuire (a ceva). – Din fr. ossature. Vezi definitia »

TOXICÓZĂ, toxicoze, s. f. Infecție gravă a copiilor mici, manifestată prin diaree, vomă, denutriție etc. – Din fr. toxicose. Vezi definitia »