HETAÍRĂ, hetaire, s. f. Nume dat curtezanelor din Grecia antică. – Din fr. hétaïre. Vezi definitia »

UNGVÍCULĂ s.f. (Bot.) Partea inferioară a petalelor, care se îngustează și este acoperită de caliciu. [Cf. lat. unguiculus – unghie mică]. Vezi definitia »

smocăiálă, smocăiéli, s.f. (reg.) supt cu lăcomie; smocoteală. Vezi definitia »

NONBELIGERÁNȚĂ s. f. atitudine de neparticipare (provizorie) la un război. (< fr. non-belligérance) Vezi definitia »

STERÍNĂ s. f. sterol. (< germ. Sterin) Vezi definitia »