CAUZATÓR, -OÁRE adj. care cauzează ceva. (< fr. causateur) Vezi definitia »

ACOMODATÓR adj., s.m. (Despre mușchi) Care servește la acomodarea cristalinului. [< fr. accommodateur]. Vezi definitia »

GĂSITÓR, -OÁRE, găsitori, -oare, s. m. și f. Persoană care a găsit un obiect pierdut. – Găsi + suf. -tor. Vezi definitia »

SPĂRGĂTÓR, -OÁRE, spărgători, -oare, adj., subst. I. Adj. Care sparge, care sfărâmă (piatră, cărbuni etc.). II. S. n. Instrument care se folosește la spargerea unor materiale, a anumitor fructe cu coaja tare etc. ◊ Spărgător de gheață = navă special construită pentru a sparge gheața într-o apă navigabilă și a face posibilă navigația în lunile de îngheț. III. S. m. și f. 1. Hoț care intră undeva cu forța (spărgând uși, încuietori etc.) pentru a jefui. 2. (În sintagma) Spărgător de grevă = agent plătit al unui patron, care vine să lucreze în locul muncitorilor greviști pentru a zădărnici o grevă. – Sparge + suf. -ător. Vezi definitia »

CUANTIFICATÓR s.m. (Mat.) Simbol care arată că o proprietate se aplică tuturor elementelor unei mulțimi sau numai unora dintre ele. [Pron. cuan-. / < fr. quantificateur]. Vezi definitia »