cáhlă (cáhle), s. f. – 1. (Bucov.) Sobă de cărămizi din lut ars. – 2. (Mold. și Bucov.) Coșul sobei. – Var. (Trans.) căhală, s. f. (placă de faianță). Germ. Kachel (Cihac, II, 37; Mîndrescu, Infl. germ., 33; Borcea, 180; Gáldi, Dict., 191), prin intermediul pol., ceh. kachel, rut. kahlja, slov. kachla. Vezi definitia »

HOMOSFÉRĂ s. f. strat inferior al atmosferei în care constituenții principali (azotul și oxigenul) rămân în aceleași proporții. (< fr. homosphère) Vezi definitia »

CONSOÁRTĂ, consoarte, s. f. (Fam.) Soție, nevastă. – Din lat. consors, -tis, (influențat de soartă). Vezi definitia »

PLOCÁDĂ s. f. v. pocladă. Vezi definitia »

breteluță, breteluțe s. f. (dim. deț.) deținut minor. Vezi definitia »