MONOFIZITÍSM s.n. Monofizism. [< germ. Monophysitismus]. Vezi definitia »

ILOTÍSM s. n. (Livr.; în antichitate) Condiție, stare a unui ilot. ♦ Fig. Stare de asuprire, de ignoranță. – Din fr. ilotisme. Vezi definitia »

PROHIBIȚIONÍSM s. n. Curent social care susține prohibiția (alcoolului). [Pr.: -ți-o-] – Din fr. prohibitionnisme. Vezi definitia »

TRAHELÍSM s. n. contracție spasmodică a mușchilor colului uterin. (< fr. trachélisme) Vezi definitia »

OBIECTIVÍSM s.n. Falsă obiectivitate prin care unii ideologi își maschează poziția de clasă în teoriile lor; prezentare a unor idei, a unor teorii fără a lua față de ele o atitudine critică. [Cf. rus. obiektivizm, fr. objectivisme]. Vezi definitia »