HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

GLACIOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază ghețarii. [Gen. -iei. / < fr. glaciologie]. Vezi definitia »

HEROINOMANÍE, heroinomanii, s. f. (Med.) Drogare cu heroină. [Pr.: -ro-i-] – Din fr. héroïnomanie. Vezi definitia »

ANIZOSTILÍE s. f. prezența de stile lungi și scurte la florile din aceeași specie. (< fr. anisostylie) Vezi definitia »

STAFILOCOCEMÍE s. f. septicemie cu stafilococi. (< fr. staphylococcémie) Vezi definitia »