NAPOLEÓN s.m. Veche monedă franceză de aur, care avea imprimat chipul împăratului Napoleon al III-lea. [Pron. -le-on. / < fr. napoléon, cf. Napoleon – împărat al Franței între 1852 și 1870]. Vezi definitia »

TAMPÓN, tampoane, s. n. 1. Piesă la vehiculele de cale ferată, constând dintr-un disc masiv de oțel și un resort puternic, care primește șocurile dintre vehicule în timpul mersului și care menține o anumită distanță între vagoanele cuplate. 2. Bucată de vată sau de tifon sterilizat, care se aplică pe o rană pentru a opri o hemoragie sau care se introduce într-o cavitate naturală a organismului în scopuri terapeutice. 3. Substanță întrebuințată pentru a împiedica un anumit proces chimic. 4. Accesoriu de birou, alcătuit dintr-o placă curbată acoperită cu hârtie sugativă, care servește la uscarea cernelii după scriere. – Din fr. tampon. Vezi definitia »

HOMOCRÓN, -Ă, homocroni, -e, adj. (Rar) Simultan, concomitent, sincronic. – Din fr. homochrone. Vezi definitia »

PROPAROXITÓN adj., s.n. (Cuvânt) care are accentul pe antepenultima silabă. [< fr. proparoxyton, cf. gr. proparoxytonos]. Vezi definitia »

GRAVITÓN s. m. particulă ipotetică, socotită a fi cuanta câmpului de gravitație. (< fr., engl. graviton) Vezi definitia »