ABSÍDĂ s.f. Parte a unei biserici, de forma unei nișe semicirculare sau poligonale, situată în continuarea navei centrale. [< fr. abside, cf. lat. absida]. Vezi definitia »

SUPERHETERODÍNĂ s.f. Radioreceptor în care oscilațiile produse de unda recepționată sunt amplificate prin combinarea cu cele ale unui oscilator local. [< fr. superhétérodyne]. Vezi definitia »

TRANZIÉNȚĂ s. f. 1. (Livr.) Caracterul a ceea ce este trecător, tranzient (2); efemeritate. 2. (Fil.) Devenire continuă a realității ce impune o permanentă adaptare a omului la mutațiile intervenite. [Pr.: -zi-en- – Scris și: transiență] – După engl. transience. Vezi definitia »

TRAHEÍDĂ s. f. (bot.) vas lemnos unicelular prin care circulă seva brută. (< fr. trachéide) Vezi definitia »

pretíndă, pretínde, s.f. (înv.) pretenție. Vezi definitia »