CULÉE s. f. 1. masiv de zidărie care prin masa sa rezistă la împingerea unui arc, a unei bolți sau arcade. ◊ fiecare dintre cele două picioare ale unui pod, pe maluri. 2. canal prin care metalul topit se scurge din tiparul piesei. (< fr. culée) Vezi definitia »

FARMACOPÉE s. f. tratat care conține indicațiile pentru controlul produselor farmaceutice, precum și descrierea acestora. (< fr. pharmacopée) Vezi definitia »

CLOROFICÉE s. f. clasă de alge verzi acvatice care conțin clorofilă. (< fr. chlorophycés) Vezi definitia »

BEGONIACÉE s.f. pl. Familie de plante erbacee perene sau frutescente monoice, având ca tip begonia; (la sg.) Plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / cf. fr. bégoniacées]. Vezi definitia »

CAMÉE s.f. Piatră fină, împodobită cu o figură sau cu un motiv decorativ în relief. [Pron. -me-e. / < fr. camée, cf. it. cameo]. Vezi definitia »