PERCEPTÓR, perceptori, s. m. (În trecut) Funcționar însărcinat cu încasarea impozitelor și a taxelor oficiale; agent de percepție. [Acc. și: percéptor] – Din lat. perceptor, fr. percepteur. Vezi definitia »

NUMĂRĂTÓR, -OÁRE, numărători, -oare, subst. 1. S. n. Aparat care servește la numărare. 2. S. m. și f. (Rar) Persoană care numără, care socotește, care calculează ceva, care are profesiunea de a număra. 3. S. m. Termen al unei fracții ordinare, scris deasupra liniei de fracție și reprezentând deîmpărțitul operației de împarțire. – Număra + suf. -ător. Vezi definitia »

VOBULATÓR, vobulatoare, s. n. 1. Generator electronic care produce oscilații de amplitudine constantă, dar cu frecvență liniar variabilă în timp, în scopul măsurării caracteristicilor de amplitudine și frecvență. – Din engl. wobbulator, fr. vobulateur. Vezi definitia »

ADIMENITÓR, -OÁRE, adj. v. ademenitor. Vezi definitia »

CONFORMATÓR s. n. instrument folosit de pălărieri pentru a lua forma și dimensiunile exacte ale capului. (< fr. conformateur) Vezi definitia »