MUTÁȚIE s.f. 1. (Liv.) Schimbare, modificare radicală. ◊ Mutație consonantică = transformare a unei serii de consoane în limbile germanice. ♦ Transmitere a unui lucru dintr-o proprietate într-alta. ♦ Totalitatea formelor necesare pentru o schimbare de domiciliu. ♦ Schimbarea vocii la băieți în perioada pubertății. 2. (Biol.) Modificare calitativă bruscă a unui organism sub influența condițiilor de viață. ♦ (Genet.) Fenomen prin care o genă plasată într-un anumit loc pe cromozom se transformă într-o alelă a ei. 3. (Jur.) Schimbare a raporturilor de proprietate, de posesiune etc. [Gen. -iei, var. mutațiune s.f. / cf. lat. mutatio, fr. mutation]. Vezi definitia »

ASFIXÍE s. f. oprire a respirației prin strangulare, respirarea unui gaz toxic, înec etc.; sufocare. (< fr. asphyxie, gr. asphyxia) Vezi definitia »

stogoríe, stogoríi, s.f. (reg.) șiră de paie adăpostită sub o construcție alcătuită din patru stâlpi, pe care se sprijină un acoperiș, mobil. Vezi definitia »

ECOFOBÍE s. f. teamă patologică de a sta singur în casă. (< fr. écophobie) Vezi definitia »

SUMÁȚIE s. f. 1. (mat.) operația prin care se face suma mai multor cantități; adunare a mai multor factori. 2. apariția unei reacții fiziologice într-un organism în urma mai multor excitații succesive; ediție latentă. (după fr. sommation) Vezi definitia »