OSTEOCLAZÍE s. f. 1. resorbție osoasă datorată osteoclastelor. 2. operație chirurgicală prin care se sfărâmă anumite oase. (< fr. ostéoclasie) Vezi definitia »

TÂLHĂRÍE, tâlhării, s. f. Furt însoțit de amenințări sau violență; p. gener. furt, hoție. – Tâlhar + suf. -ie. Vezi definitia »

AUTOLATRÍE s. f. adorație a propriei persoane; exagerare a eului propriu. (< it. autolatria, gr. autolatreia) Vezi definitia »

GLICEMÍE, glicemii, s. f. Prezența glucozei în sângele din organismul uman; cantitate de glucoză aflată în sânge. – Din fr. glycémie. Vezi definitia »

GLOSORAFÍE s. f. sutură a limbii. (< fr. glossorrhaphie) Vezi definitia »