ELECTROMAGNETÍSM s. n. ramură a fizicii care studiază interacțiunile dintre curenții electrici și câmpurile magnetice. (< fr. électromagnétisme) Vezi definitia »

HISPANÍSM s.n. Cuvânt, expresie luată din limba spaniolă; fel de a vorbi propriu limbii spaniole. [< fr. hispanisme]. Vezi definitia »

MICROTURÍSM s. n. autoturism de dimensiuni reduse; miniautomobil. (< micro¹- + turism) Vezi definitia »

BOGOMILÍSM s. n. Doctrină și sectă religioasă medievală de origine gnostică, răspândită mai ales în Bulgaria, care nu recunoștea biserica creștină și tainele ei, nici autoritatea statului. – Din Bogomil (nume propriu) + suf. -ism. Vezi definitia »

SOCIOLOGÍSM s. n. orientare ideologică ce tinde să subordoneze sociologiei cercetarea întregii realități sociale. ♦ ~ vulgar = denumire generică pentru diferite forme de interpretare simplistă a fenomenelor culturii spirituale, constând în ignorarea specificității și relativei independențe a suprastructurii față de baza economico-socială. (< fr. sociologisme, rus. soțiologizm) Vezi definitia »