STRĂ- Element de compunere care formează substantive sau adjective care arată vechimea, originea îndepărtată, depărtarea etc., verbe care arată intensificarea acțiunii exprimate de verbul de bază sau verbe care arată că acțiunea indică pătrunderea dintr-o parte în alta sau trecerea printr-un spațiu. – Lat. extra. Vezi definitia »

GLICOZÍDĂ s.f. (Chim.) Substanță de origine vegetală, care, prin hidroliză, dă glucoză; glucozidă. [< fr. glycoside]. Vezi definitia »

ceașcă, cești s. f. (adol., er.) vagin. Vezi definitia »

SURDÍNĂ s. f. amortizor de zgomot. ◊ dispozitiv care se aplică unui instrument muzical pentru atenuarea intensității și modificarea timbrului sunetelor. ♦ în ~ = fără zgomot. (< fr. sourdine) Vezi definitia »

STÁNCĂ, stănci, s. f. (Ornit.; pop.) Stăncuță. – Din n. pr. Stanca. Vezi definitia »