sorocít, sorocítă, adj. 1. (înv. și reg.) chemat în judecată, citat. 2. (înv. și reg.) sortit, destinat. 3. (pop.) hotărât. Vezi definitia »

CLONCĂNÍT s. n. Faptul de a cloncăni; strigăt caracteristic scos de unele păsări, mai ales de cloști. – V. cloncăni. Vezi definitia »

MĂSLUÍT, -Ă, măsluiți, -te, adj. (Despre cărțile de joc) Însemnat sau aranjat pentru a da măsluitorilor posibilitatea de a înșela la joc. ♦ P. gener. Falsificat; fals, prefăcut. – V. măslui. Vezi definitia »

ZINCÍT s.n. Oxid natural de zinc. (din fr. zincite) Vezi definitia »

ȘTEMPLUÍT, -Ă, ștempluiți, -te, adj. (Reg.) Pecetluit, ștampilat. – V. ștemplui. Vezi definitia »