ABSOLUTÍSM s. n. Regim politic propriu monarhiei absolute; putere absolută a unui monarh. ◊ Absolutism luminat = regim politic apărut în sec. XVIII și caracterizat prin receptivitatea suveranilor la progres. – Din fr. absolutisme. Vezi definitia »

PAUPERÍSM s. n. (Livr.) Stare de extremă sărăcie în care se află cineva; paupertate. – Din fr. paupérisme. Vezi definitia »

BONJURÍSM s. n. Ansamblul concepțiilor și manifestărilor caracteristice bonjuriștilor. – Bonjur + suf. -ism. Vezi definitia »

TOTALITARÍSM s.n. Regim sau concepție politică totalitară. [Cf. fr. totalitarisme]. Vezi definitia »

BIOLOGÍSM s. n. Doctrină care consideră fenomenele fizice, psihice și sociale drept manifestări biologice. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biologisme. Vezi definitia »