RUPTOÁRĂ s. f. (Var., înv.) Ruptoare, ruptă. (din rupt² + suf. -oară) Vezi definitia »

TRÁGĂ, trăgi, s. f. 1. Unealtă de scos gunoiul sau prășitura de pe arie, formată dintr-o scândură groasă cu două brațe de care se leagă tânjala. 2. Vas făcut din fructul curcubetei, în care se păstrează lichide; recipient care servește pentru a trage din butoi băuturile alcoolice. – V. targă. Vezi definitia »

PARAFÉRNĂ s. f. avere aparținând soției, necuprinsă în dotă, pe care o administrează ea însăși. (< ngr. parapherna) Vezi definitia »

LAMÉLĂ, lamele, s. f. 1. Mică placă subțire de metal, de sticlă sau de lemn, cu diferite întrebuințări tehnice. 2. Foiță subțire în structura unor corpuri sau a unor organe. – Din fr. lamelle. Vezi definitia »

PTOMAÍNĂ, ptomaine, s. f. Substanță toxică azotată, rezultată din putrefacția materiilor organice de origine animală. – Din fr. ptomaïne. Vezi definitia »