BROTICÍU, -ÍE, broticii, adj. (Rar) Verde (ca brotacul). – Din brotac + suf. -iu. Vezi definitia »

ECHINÓCȚIU s. n. fiecare dintre cele două momente ale anului (21 martie și 23 septembrie), în care Soarele se află pe traiectoria ecuatorului celest și când ziua este egală cu noaptea. (< lat. aequinoctium, fr. équinoxe) Vezi definitia »

ELÚVIU s. n. material detritic din dezagregarea rocilor. (< fr. éluvium) Vezi definitia »

ȘAPCALÍU, șapcalii, s. m., adj. (Fam.) 1. S. m. Persoană care poartă șapcă. 2. Adj., s. m. (Om) prost. – Din tc. șapkalı. Vezi definitia »

ALÓDIU s. n. (în feudalism) domeniu funciar ereditar în deplină proprietate, scutit de orice sarcini și deosebit de feudă. (< lat. allodium) Vezi definitia »