hertíu, hertíi, s.m. (reg., înv.) 1. sacul în care se stoarce uleiul din sămânță. 2. (la sg.) pânză ordinară nenălbită. Vezi definitia »

tufeccíu (-íi), s. m. – 1. Armurier. – 2. Soldat mercenar în subordinea Marelui Spătar, se folosea în trecut în serviciul poliției de la periferie. – Mr. tuficci. Tc. tüfecçi (Șeineanu, III, 123; Ronzevalle 66). Sec. XIX, înv. – Der. tufecci-bașa, s. m. (comandantul tufecciilor), tc. tüfecçi-bași. Vezi definitia »

fonfíu s.m. (reg.) plantă cu flori albastre ce crește prin păduri și crânguri; pervincă, fonchiu, saschiu. Vezi definitia »

jăpíu, jăpíi, s.m. (reg.) 1. găman, mâncău. 2. ciocoi. Vezi definitia »

ROTATÓRIU, -IE adj. Referitor la rotație, care efectuează o rotație. [Cf. fr. rotatoire]. Vezi definitia »