teletín (-nuri), s. n. – Piele fină de bovine. Tc. teletin (Șeineanu, II, 355), cf. ngr. τελατίνι, sb. teletina (Candrea). Vezi definitia »

ALUMÍN s. n. v. alumină. Vezi definitia »

PINGUÍN s.m. Pasăre palmipedă din mările arctice, cu aripi scurte, cu pieptul alb și cu mersul legănat, care stă în poziție verticală. [Pron. -gu-in. / < fr. pingouin]. Vezi definitia »

ALEXANDRÍN, -Ă adj. 1. referitor la civilizația elenistică din Alexandria; din epoca elenistică. ♦ școala ~ă = numele mai multor școli filozofice de orientare mistică și eclectică din perioada elenismului târziu. 2. de o subtilitate excesivă. ♦ artă ~ă = artă greacă din epoca elenistică în Egiptul ptolemeic; vers ~ (și s. m.) = vers iambic de 1² silabe, cu cezură la mijloc, specific poeziei clasice franceze; poezie ~ă = poezie de tip rafinat, erudit, uneori ezoteric, proprie epocii alexandrine. (< fr. alexandrin, lat. alexandrinus) Vezi definitia »

In contractele cu titlu oneros fiecare din parti urmareste un interes material stipuland primirea unei prestatii in schimbul aceleia pe care o face,urmarind deci realizarea unui folos patrimonial. Contractele bilaterale sunt intotdeauna cu titlu oneros.(Manual Drept Civil) Vezi definitia »