ABIÓZĂ s. f. 1. Stare lipsită de viață. 2. Procedeu de conservare a produselor alimentare de natură animală și vegetală, bazat pe distrugerea totală a microorganismelor existente în produs prin termo-, foto- sau chimiosterilizare, iar recent și prin iradieri ionizante. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. abiose. Vezi definitia »

Zorílă (personaj, stea) s. propriu m. Vezi definitia »

EXOTOXÍNĂ, exotoxine, s. f. Substanță toxică, de natură proteică, secretată de unele specii microbiene în mediile în care se dezvoltă și care produce stări toxicoinfecțioase la om și la animale. – Din fr. exotoxine. Vezi definitia »

IERBĂLÚȚĂ, ierbăluțe, s. f. Plantă erbacee cu frunze ascuțite și aspre spre margine și cu flori violete dispuse în spice mici (Phalaris arundinacea). – Iarbă + suf. -ăluță. Vezi definitia »

LEMNISCÁTĂ s. f. curbă loc geometric al punctelor pentru care produsul distanțelor lor la două puncte fixe este constant. (< fr. lemniscate) Vezi definitia »