Definita cuvantului halogen
HALOGÉN, -Ă I. adj. care produce săruri. II. s. m. denumire generică dată elementelor fluor, clor, brom și iod, care se pot combina direct cu metalele, dând săruri. (< fr. halogène)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu halogen
PĂIÁJEN s. m. v. păianjen. Vezi definitia »
PERISPOMÉN adj., s. n. (cuvânt grec) care poartă accentul circumflex pe ultima silabă. (< fr. périspomène, gr. perispomenon) Vezi definitia »
ENERGUMÉN s. m. 1. persoană care se pretinde a fi stăpânită de diavol. 2. (fig.) om exaltat, agitat. (< fr. énergumène, lat. energumenus) Vezi definitia »
FITOPATOGÉN, -Ă adj. (despre factori ecologici) care produce îmbolnăvirea plantelor. (< fr. phytopatogène) Vezi definitia »
BENZÉN, benzeni, s. m. Hidrocarbură lichidă, incoloră, obținută din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, folosită ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc. – Fr. benzène. Vezi definitia »