HOPLOMÁC s.m. Gladiator greu înarmat la vechii greci. [Cf. fr. hoplomaque < lat. hoplomachus, gr. hoplomachos]. Vezi definitia »

CARDIÁC, -Ă, cardiaci, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține inimii, privitor la inimă. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care suferă de o boală de inimă. [Pr.: -di-ac] – Din fr. cardiaque, lat. cardiacus. Vezi definitia »

stomac, pântece Vezi definitia »

ISIÁC, -Ă I. adj. referitor la zeița Isis, la cultul acesteia. II. s. m. preot al zeiței Isis. (< fr. isiaque, lat. isiacus, gr. isiakos) Vezi definitia »

coinác (-ce), s. n. – 1. Articulație în general. – 2. Gleznă. – 3. Zar. – 4. Sfoară de care se leagă o greutate sau o piatră, și care se folosește la pescuit sau pentru a coborî zmeul. – 5. Contragreutate. – 6. Membru viril. – 7. Flăcău, june. Tc. kainak „articulație” (Șeineanu, II, 141), cf. bg. kojnak și coi. Vezi definitia »