Definita cuvantului haplogeneză
HAPLOGENÉZĂ s. f. apariție a unei forme de noi plante prin mecanismele fundamentale ale evoluției. (< fr. haplogenèse)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu haplogeneză
SVENTÚRĂ, sventuri, s. f. (Înv.) Întâmplare nenorocită; nenorocire. – It. sventura. Vezi definitia »
bárbă (-ắrbi), s. f. – Păr crescut pe bărbie și pe obraji. – Mr., megl. barbă, istr. borbę. Lat. barba (Pușcariu 182; REW 994; Candrea-Dens., 133; DAR) comun tuturor limbilor romanice. – Der. bărbărie, s. f. (bătrîn ramolit, boșorog); bărbos, adj. (cu barbă); bărbușoară, s. f. (caracudă, plevușcă). Din rom. provine săs. bärbos. – Cf. și bărbat. Vezi definitia »
BUBUITÚRĂ, bubuituri, s. f. Bubuit. [Pr.: -bu-i-] – Bubui + suf. -tură. Vezi definitia »
ACTINÍTĂ s. f. inflamație a pielii datorită iradierii. (< fr. actinite) Vezi definitia »
GÂSCULÍȚĂ, gâsculițe, s. f. Diminutiv al lui gâscă. – Gâscă + suf. -uliță. Vezi definitia »