ACONDROPLAZÍE s.f. (Med.) Boală congenitală caracterizată prin oprirea în dezvoltare a oaselor membrelor în timp ce restul corpului se dezvoltă normal. [Gen. -iei. / < fr. achondroplasie, cf. gr. a – fără, chondros – cartilaj, plassein – a forma]. Vezi definitia »

ALIENÁȚIE s. f. tulburare gravă a funcțiilor psihice; nebunie; demență. (< fr. aliénation, lat. alienatio) Vezi definitia »

HAGIOGRAFÍE s. f. 1. ramură a teologiei care studiază viețile sfinților. 2. scriere despre lucruri sfinte. 3. biografie excesiv de înfrumusețată. (< fr. hagiographie) Vezi definitia »

ERGOLOGÍE s. f. știință despre bunurile materiale ale culturii. (< germ. Ergologie) Vezi definitia »

ALGOMANÍE s. f. (Livr.) Căutare a unei plăceri în durere. – Din fr. algomanie. Vezi definitia »