IATROLOGÍE s. f. (rar) medicină. (< fr. iatrologie) Vezi definitia »

PREMEDICÁȚIE, premedicații, s. f. (Med.) Administrare de medicamente înaintea unei intervenții chirurgicale în vederea calmării bolnavului, diminuării secrețiilor etc. – Din fr. prémédication. Vezi definitia »

PREZBIOPÍE s.f. Defect al ochiului care constă în micșorarea capacității de acomodare a cristalinului, făcând ca bolnavul să vadă mai clar obiectele îndepărtate decât pe cele apropiate; prezbitism, prezbiție. V. hipermetropie. [Pron. -bi-o-, gen. -iei. / < fr. presbyopie, cf. gr. presbys – bătrân, ops – vedere]. Vezi definitia »

REFRÁCȚIE s. f. deviere a unui fascicul de radiații luminoase, sonore sau a unei unde electromagnetice care străbate medii transparente (de densități) diferite. ♦ ~ astronomică = deviere a razei de lumină a unui astru de la direcția rectilinie, datorită refracției sale în atmosfera terestră; indice de ~ = număr, câtul dintre viteza unei radiații electromagnetice în vid și viteza ei în mediul din care provine. (< fr. réfraction, lat. refractio) Vezi definitia »

ORDALÍE s.f. Probă judiciară în evul mediu, constând în supunerea la diferite încercări (foc, apă fiartă etc.). [Gen. -iei. / < fr. ordalie, cf. frank. ordal – judecată]. Vezi definitia »