OROGENÍE s.f. 1. Orogeneză. 2. Parte a geologiei care studiază formarea munților. [Gen. -iei. / < fr. orogénie, cf. gr. oros – munte, genos – generație]. Vezi definitia »

URANOSCOPÍE s. f. observare a corpurilor cerești. (< fr. uranoscope) Vezi definitia »

XÉNIE¹ s.f. (Liv.) Gen de epigramă satirică. [Gen. -iei. / < germ. Xenie]. Vezi definitia »

RADIOGRAFÍE s. f. 1. înregistrare pe un film sau pe o placă fotografică a imaginii unui obiect cu ajutorul razelor X; schiagrafie. ◊ imaginea obținută. 2. analiză a unui text în scopul decoperirii unor particularități intime, care n-au fost puse suficient în evidență. (< fr. radiographie) Vezi definitia »

NICTINASTÍE s. f. mișcare de închidere și deschidere a florilor sau frunzelor ca urmare a alternanței între zi și noapte; nictitropism. (< fr. nyctinastie) Vezi definitia »