CLÍMAX² s.n. Stadiul final al evoluției naturale a unei formații vegetale. [< fr. climax, cf. gr. klimax – scară]. Vezi definitia »

CLÍMAX, climaxuri, s. n. 1. Fază finală într-o succesiune ecologică, în care există o relativă stabilitate a biocenozei și o corespondență a ei cu clima și cu solul 2. Figură de stil care constă în desfășurarea ascendentă a ideilor, acțiunii etc. dintr-o operă. – Din fr. climax. Vezi definitia »

ANTECLÍMAX s. n. climax (3) nou, către care evoluează vegetația. (< ante- + climax) Vezi definitia »

PNEUMOTORÁX s. n. 1. Pătrundere a aerului în cavitatea pleurală, datorită perforării plămânului sau a peretelui toracic. Pneumotorax spontan. Pneumotorax accidental. 2. Metodă de tratare a tuberculozei pulmonare, constând în introducerea artificială a aerului în cavitatea pleurei pentru a comprima și a imobiliza plămânul bolnav, până la însănătoșire. Pneumotorax artificial. Pneumotorax terapeutic. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumothorax. Vezi definitia »

stírax s. m. – Storax. Gr. στύραξ (Tiktin). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »