SOLILOGHÍE, soliloghii, s. f. (Livresc) Soliloc. – Din soliloc + [poli]loghie. Vezi definitia »

ALTIMETRÍE s.f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinii punctelor caracteristice ale scoarței terestre; hipsometrie. [Gen. -iei. / < fr. altimétrie]. Vezi definitia »

URTICÁRIE, urticarii, s. f. Boală care se manifestă prin apariția pe piele a unor bășicute de culoare roșie, însoțite de mâncărime. ♦ P. gener. (Pop.) Eczemă. [Var.: urticáre s. f.] – Din fr. urticaire. Vezi definitia »

zoantropíe (zo-an-) s. f., art. zoantropía, g.-d. zoantropíi, art. zoantropíei Vezi definitia »

LITOCROMÍE, litocromii, s. f. Procedeu tipografic de reproducere a picturii în culori. – Din fr. lithochromie. Vezi definitia »