SOLILOGHÍE, soliloghii, s. f. (Livresc) Soliloc. – Din soliloc + [poli]loghie. Vezi definitia »

ANTEPÚLSIE s. f. (med.) tendință de cădere spre înainte. (< fr. antépulsion) Vezi definitia »

RĂGĂLÍE, răgălii, s. f. (Reg.) Îngrămădire de rădăcini noduroase de plante sau de arbori pe malul apelor curgătoare, care servește ca ascunzătoare pentru pești; p. gener. îngrămădire de lemne, bușteni, crengi etc. aduse de apă și oprite la cotitura unei ape curgătoare, formând un fel de stăvilar. ♦ Rădăcină ieșită din pământ a unui copac doborât de vânt. – Et. nec. Vezi definitia »

DEMOTEHNOGRAFÍE s. f. tehnică a descrierii fenomenelor folclorice. (< fr. démotechnographie) Vezi definitia »

ELEUTERÍE s.f. (Ist.) Guvernare liberă a unui stat din Grecia antică. ♦ (La pl.) Serbări care se celebrau în amintirea unei victorii. [Pron. -le-u-, gen. -iei. / < fr. éleuthérie, gr. eleutheria – libertate]. Vezi definitia »