Definita cuvantului hidromorf
HIDROMÓRF, -Ă adj. 1. (despre soluri) ale cărui carac-tere se datoresc în mare parte prezenței temporare sau permanente a apei. 2. (despre organe vegetale) adaptat la viața subacvatică. (< fr. hydromorphe)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu hidromorf
PATROMÓRF, -Ă adj. (biol.; despre generații) cu înfățișare paternă. (< fr. patromorphe) Vezi definitia »
ANTROPOMÓRF2, -Ă, antropomorfi, -e, adj. 1. Antropoid. ♦ (Substantivat, n. pl.) Grup de maimuțe, asemănătoare cu omul. 2. Care aparține antropomorfismului, privitor la antropomorfism. – Fr. anthropomorphe (< gr.). Vezi definitia »
vîrf (-furi), s. n. – 1. Partea cea mai înaltă a unui lucru. – 2. Capăt, extremitate. – 3. Pisc, culme. – 4. Ac, partea ascuțită a unui lucru. – 5. Moment crucial, intensitate maximă. – Var. înv. vîrh, vîrv, și der. Megl. vrău. Sl. vrŭchŭ (Miklosich, Lexicon, 78; Cihac, II, 448; Conev 39), cf. bg. vrăh, ceh. vrch. – Der. vîrhovnic, s. m. (șef, conducător), înv., din sl. vrŭhovĭnikŭ; vîrfar, s. n. (țăpoi, furcoi); vîrfare, s. f. (culme, pisc; Olt., panglică la codițe), din bg. vrăhari (Candrea); vîrfelnic, s. m. (personalitate), formație artificială puțin folosită; vîrfui, vb. (a face vîrf; a termina un stog; a scoate vîrf; a umple ochi, în exces); învîrfui, vb. (a umple, a încărca excesiv). Cf. vîrșe, covîrși, obîrșie, sfîrși. Vezi definitia »
POLIMÓRF, -Ă, polimorfi, -e, adj. (Despre minerale cristalizate) Care se prezintă sub mai multe stări cristaline; care prezintă fenomenul de polimorfism. – Din fr. polymorphe. Vezi definitia »
-MÓRF Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) formă”, „care are forma de”. [< fr. -morphe, it. -morfo, cf. gr. morphe]. Vezi definitia »