HIPSOMETRÍE s. f. 1. altimetrie. 2. ramură a geodezei care se ocupă cu măsurarea înălțimilor, reliefului, respectiv, a adâncimilor mărilor și oceanelor. 3. totalitatea elementelor care redau pe o hartă altitudinea reliefului pentru măsurarea presiunii atmosferice și a altitudinii. (< fr. hypsométrie) Vezi definitia »

LAMPISTERÍE s. f. 1. loc unde se păstrează și se repară aparate de iluminat. 2. magazie la bordul unei nave unde se păstrează felinarele. (< fr. lampisterie) Vezi definitia »

ESOFAGOTOMÍE s.f. (Med.) Incizie a peretelui esofagian. [Gen. -iei. / < fr. oesophagotomie, cf. gr. oesophagos – esofag, tome – tăiere]. Vezi definitia »

ERGONOMÍE s. f. știință care studiază relațiile dintre om, mașină și mediul de muncă. (< fr. ergonomie) Vezi definitia »

LĂHUZÍE s. f. v. lăuzie. Vezi definitia »