ILEOSTOMÍE s. f. deschidere operatorie a unui anus artificial la nivelul ileonului. (< fr. iléostomie) Vezi definitia »

ECOMETRÍE s. f. 1. arta de a construi clădiri, nave, calculând reflexia sunetelor. 2. măsurare a nivelului de lichid în găurile de sondă, pe baza reflexiei undelor sonore. (< fr. échométrie) Vezi definitia »

HEMICRANÍE s.f. Durere a unei jumătăți a capului, caracteristică în migrenă. [Gen. -iei. / < fr. hémicranie]. Vezi definitia »

COROLOGÍE s. f. 1. studiu al distribuției în spațiu a obiectelor, a organismelor. 2. metodă de cercetare care studiază răspândirea elementelor unei culturi istorice într-o anumită zonă geografică. (< fr. chorologie) Vezi definitia »

PNEUMONÍE s. f. inflamație a unui fragment al plămânului, cauzată de pneumococ, manifestată prin febră mare, frisoane, tuse și junghiuri. (< fr. pneumonie) Vezi definitia »