DIACHÉNĂ, diachene, s. f. Fruct format din două achene lipite între ele. [Pr.: di-a-] – Din fr. diakène. Vezi definitia »

nóuă num. – Numărul de după opt. – Mr. noauă, nao, megl. noauă, nou. Lat. nǒvĕm (Pușcariu 1193; Candrea-Dens., 1249; REW 5968), cf. it., port. nove, prov. nou, fr. neuf, sp. nueve. – Der. nouăzeci, num. (de nouă ori zece). Vezi definitia »

pléșniță, pléșnițe, s.f. (reg.) 1. obiect moale. 2. om moale, leneș, lipsit de putere. Vezi definitia »

PATÁCĂ s. f. v. pitac². Vezi definitia »

CISTEÍNĂ s. f. aminoacid sulfurat, din hidroliza acidă a proteinelor, în procesele de oxidoreducere din celulă. (< fr. cystéine) Vezi definitia »